CUM NE-AM SCHIMBAT ÎN 100 DE ANI

Suntem stresați și depresivi, iar aceste „ingrediente”par să ne modifice în totalitate organismul. Am evoluat, dar nu în bine. În opinia medicilor, bolile care ne sufocă se datorează unui stil de viață nesănătos, care înseamnă sedantarism, lipsă de educație și stres. „Chiar dacă nu ne dăm seama, nemulțumirile, grijile, necazurile ne îmbolnăvesc organismul, iar acesta nu mai funcționează, numai metabolizează, numai sintetizează, nu se mai apără la fel. Nu mâncare ne îmbolnăvește, ci tot ce înseamnă negativ în viața noastră. Nu de la mâncare vin belele, ci de la factorii pe care nici măcar nu îi luăm în calcul. La copii, este mai degrabă mâncatul emoțional, sunt cei care au probleme ponderare sau cei care nu au parte de suficient de multă tandrețe, iubire și afecțiune în familie, iar asta nu ține de un nivel social, ci de o preocupare reală a părinților””, precizează Mihaela Bilic.

Fie că sunt adulți sau copii, tot mai mulți dintre noi încearcă să-și găsească fericirea în farfurie.„Din păcate, de la stres și nemulțumire organismul secretă hormoni care ne dau peste cap întregul echilibru. Nu fast food-ul ne cauzează obezitatea. Dacă ar dispărea, nu am deveni cu toții slabi. Ca un paradox, tinerii care mănâncă la fast food nu sunt grași. Am văzut oameni care au analizele și o condiție fizică mult mai bune la 150 de kilograme, decât un om slab și sedentar. Am cunoscut oameni profund nefericiți cu viața lor, care și-au propus să devină vegetarieni, s-au mutat la țară, ca să aibă control asupra înghițiturilor pe care le iau, au intrat în depresie și au ajuns cazuri extreme. Nu mai puteau să mănânce decât albuș de ou, pentru că totul le făcea rău. Acești oameni au probleme care ținmai degrabă de psihiatrie, pentru că au ajuns să-și facă viața un dezastru din cauza dorinței de a mânca 100 natural. Până ajunge să ne îmbolnăvească, grăsimea nu este considerată de organism un lucru toxic””, adaugă Bilic.

Mâncăm mult și prost

Produsele pe care găsim astăzi pe piață sunt mult mai concentrate în nutrienți, au o valoare calorică mai mare, au mai multă grăsime, mai mult zahăr, mai multe proteine, dar tot stresul este cel care ne îmbolnăvește: „Par că sunt tot produsele pe care le știam noi, dar din punct de vedere al aportului sunt mult mai bogate, de aceea ar trebui să mâncăm porții mai mici, pentru că ele sunt din ce în ce mai hrănitoare. Noi credem că mâncăm mâncare, dar, de fapt, consumăm un concentrat””, afirmă Mihaela Bilic.

Nutriționistul admite că organismul își face depozite și renunță greu la ele, pentru că asta înseamnă supraviețuire. „Când ajunge la 200 de kg, restul organelor nu mai pot funcționa, pentru că se sufocă. Altfel, stilul de viață contează mai mult decât greutatea pe cântar. În străinătate, pentru colesterol mărit, nu se mai face niciun fel de restricție din punct de vedere alimentar, oamenii sunt sfătuiți să înlăture sedentarismul, alcoolul și tutunul, și automat colesterolul revine la normal. Dacă ne apucăm de mâine să mâncăm numai frunze, dar stăm pe canapea, colesterolul nu scade. Nu mâncarea ne face rău, ci stilul de viață, care în România este defectos. Bio este un element care ajută mediul, nu omul. Din punct de vedere nutritiv, nu există diferențe. Într-adevăr, unele produse bio au un alt gust, dar, la analiza chimică de laborator, proteinele, grăsimile, glucide sunt aceleași””, adaugă Bilic.

Românii nu mai fac copii

Româncele nu se mai înghesuie să mai facă copii. În tot mai multe cazuri, cariera este cea care îi lasă fără moștenitori. De la 275.275 de nou-născuțiîn 1991, în mai puțin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000. În 2000, au fost raportate 234.521 de nașteri. La 15 ani de atunci, țara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

O problemă cu care se confruntă tot mai mai multe cupluri din România este infertilitatea. „Găsesc bărbați de 35 de ani cu o spermogramă dezastruoasă. Cauzele pot fi anatomice, hormonale, dar țin și de stres. La bărbați, stresul are o amprentă majoră. Încearcă să își găsească o slujbă, să evoluze pe scara socială, ei consideră că sunt cei care trebuie să aducă bani în casa, iar asta îi omoară”, spune Dr. ginecolog Dan Tutunaru.

„Astăzi sunt foarte multe cazuri de insuficiență ovariană prematură, adică de menopauză precoce. Sunt femei care la 35 de ani au rezerva ovariană scazută, deci intră la menopauză mult mai devreme decât ar trebui. Există un trend, pentru că din ce în ce mai multe femei pățesc asta. Printre cauze se situează și efectele Cernobâlului. Efectele se resimt și la bărbați, pentru că din ce în ce mai mulți au o spermogramă modificată. La ei, acest proces poate avea legătură cu alimentația sau cu consumul de steroizi, pentru creșterea masei musculare. Folosesc foarte mult, inclusiv hormoni gen testosteroni, își blochează secreția proprie, dar nu își dau seama la ce riscuri se expun””, adaugă Dr. Erna Stoian.

,,Am operat femei cu fibroame cât o minge de handbal”

O altă afecțiune, fibromul uterin, ține femeile departe de visul de a fi mame. Boala care afecta în trecut femeile între 35 și 50 de ani apare astăzi la o femeie din două, la vârste tot mai mici. „În trecut, femeile făceau copii la vârste la care aceste patologii nu erau încă prezente. Chiar dacă o persoană ajungea să facă un fibrom la 35, 40 de ani, ea avea copii de la 25 de ani, iar atunci acest fapt nu reprezenta o problemă pentru fertilitate. Vârsta maternă a crescut însă foarte mult, iar aceste probleme sunt mult mai evidente. Femeile devin mame mult mai târziu, pentru că sexul în afara căsătoriei a devenit ceva normal, așa că aleg să studieze și să facă o carieră, au un rol mult mai importat în societate decât aveau înainte””, spune Dr. ginecolog Stoian.

CI a mers la medic pentru a vedea de ce nu poate rămâne însărcinată. Acolo avea să descopere că avea nu mai puțin de 14 fibroame uterine. După ce a urmat trei un tratament care să le micșoreze, a ajuns la operație. „Intervenția a fost dificilă, pentru că unul dintre fibroame era de mărimea unui cartof și era încolăcit de un altul, iar medicul a trebuit să aibă grijă ca să nu afecteze uterul. Într-un final, a reușit să scoată toate fibroamele, operațiunea fiind filmată cu o microcameră introdusă în corpul meu. Apoi, țesutul infectat a fost trimis la laborator, ca să se descopere de ce s -au dezvoltat tulpinile atât de des și mult. După ce m-am trezit din anestezie, am leșinat de trei ori””, povestește tânăra pentru Gândul. Acesta este însă doar unul dintre multe cazuri.

Medicul Dan Tutunaru are convingerea că multe dintre afecțiunile de astăzi ar putea fi depistate înainte să fie prea târziu, asta dacă femeile ar depune puțin efort: „O femeie care și-a început viața sexuală trebuie să facă o dată pe an Papanicolau, o ecografie transvaginală și un control la sân. O singură zi trebuie să își rupă din ritm, iar aceste probleme s-ar descoperi de la început, pentru că așa se văd fibroame, polipi, chisturi. Operez femei de 25 de ani cu fibroame de 10 cm, aproape cât o minge de handbal. E altceva să operezi la parascopic un fibrom de 3 cm și e altceva când ai unul de 10 cm. Cauza poate fi o balanță între estrogen și progesteron, iar asta ține de stres, dietă, predispoziție. Dacă vezi că îl ai, peste un an observi că a crescut, nu te aștepți să dispară””, subliniază el.

Ni s-au schimbat vârstele biologice

Astăzi, fetițele au prima menstruație la 9 ani, iar la 15 ani o viață sexuală activă. Cine e vinovat pentru această sexualizare timpurie și exarcebată e, de multe ori, greu de spus. Ce fac părinții, cât contează societatea?

„Fetițele încep să aibă menstruație cam pe la 9-10 ani, iar femeile ajung la menopauză la 40 de ani, lucru care nu se întâmpla în trecut. Am întâlnit persoane care intră și la 35 de ani, dar acestea sunt cazuri rare.La început se produce o dereglare a ciclului menstrual. Cauzele pot fi multiple, pot fi de ordin hormonal sau pot ține de ce mâncăm și de aerul pe care îl respirăm.Alimentele modificate genetic își pun amprenta și asupra acestui aspect. Pacienților mei nu le recomand carnea de pui, pentru că majoritatea sunt injectați. Sunt mai degrabă adepta cărnii de porc. E important să mâncăm fructele în sezonul lor, să nu recurgem la importuri în alte perioade. Poate că mijloacele noastre de investigare sunt altele, dar avem tot mai multe cazuri de tumori la vârstetinere, pacienți de 35 de ani, deși în trecut această patologie apărea la vârste înaintate. Stilul de viață contează foarte mult în apariția acestor boli cu care ne confruntam astăzi”, spune medicul de familie Ramona Andronache pentru Gândul.

„Părinții sunt foarte ocupați, astfel încât copiii se dezvoltă aproape singuri, raportându-se la sursele pe care le au la dispoziție: internet, televizor, radio, prietenii mai mari. Nu au un filtru care să îi ferească de sexualitate, așa că sunt stârniți hormonal mai repede decât este cazul, și, împinși de mesajele văzute, ajung să aibă stări necaracteristice vârstei. Apoi, singurătatea sau prietenii mai mari pot fi elemente ce forțează și mai mult lucrurile. După ce a fost deschisă cutia Pandorei, dorințele cresc și, de cele mai multe ori, sunt atât de puternice încât sexul devine un mod prin care îți câștigi sau îți pierzi un prieten, la o vârstă la care trebuie să vorbim de joacă, nu de sentimente””, precizează psihologul Constantin Cornea pentru Gândul.

Specialiștii au convingerea că hrana plină de hormoni le face să crească mai înalte, iar formele lor să fie mai evidente decât erau cândva. „Internetul, televiziunea le provoacă să se îmbrace, să se machieze și să se comporte altfel decât putem considera a fi normal și caracteristic vârstei. Modelele sociale, așa numitele „dive” sau „vip-uri”, stârnesc dorința adolescentelor de a crește, de a fi cool, de a-și trăi viața. Din păcate, aproape toți adolescenții trăiesc sub imperiul timpului și al distracției. Au senzația că nu se bucură îndeajuns de timpul care trece””, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Vremurile s-au schimbat, iar societatea pudipondă de altădată e doar o amintire. „De multe ori, copiii se dezvoltă mult prea devreme. Foarte mulți părinți mi-au mărturisit că au descoperit cu uimire că fetița lor a rămas însărcinată. Și asta începe să se întâmple din ce în ce mai des la vârste fragede. Societatea provoacă și implinge limitele mai departe decât au fost vreodată. Părinții reprezintă mai degrabă rodul ei, pentru că ei se chinuie să își crească copiii, iar în dorința lor de a oferi cât mai mult ajung să lucreze zi lumină. Aceștia trebuie să înțeleagă că timpul petrecut cu copilul este mai valoros decât jucăria scumpă, iar bunicii să își sprijine cât mai mult copiii și nepoții. În primul rând, să vorbim cu adolescenții pentru a stabili reperele corecte a ceea ce înseamnă să fii cool. Pentru a avea copii sănătoși și armonioși, la trup, dar și la minte, trebuie să ne reamintim valorile familiei. Dragostea, timpul petrecut împreună, masa de seară luată împreună, comunicarea, educația în spiritul valorilor adevărate, toate acestea pot reconsolida familia”, concluzionează psihologul.

Ne tratăm după rețete pe care ni le prescriem singuri

Tehnica a ecoluat spectaculos, la fel și știința. Avem aparate performante, alte posibilități diagnostigare. Medicamentele reprezintă „arsenalul’ terapeutic în cazul multor afecțiuni. De cele mai multe ori însă, ne diagnosticăm singuri și luăm tratamentul după ureche.

„Principalele nereguli:administrarea de medicamente nerecomandate pentru grupa de vârstă a copiilor, administrarea de pastile pentru care nu avem prescripție medicală sau medicamente în doze nepotrivite””, spune medicul de familie Ileana Efrim pentru Gândul.

Tratamentul care nu este adecvat vârstei și greutății copiilor poate implica numeroase riscuri.

„Când dozele sunt mai mici decât cele recomandate, nu apare efectul terapeutic așteptat. De exemplu, la medicamentele care combat febra, dozele mai mici fac ca febra să nu scadă sub 37,2 grade Celsius, la nivelul axilei.

Când dozele sunt mai mari, efectul terapeutic așteptat apare, dar, odată cu dozele mari, cresc și riscurile de efecte adverse și toxicitate ale medicamentului””, mai spune medicul de familie Ileana Efrim.